Despre iubire si cum stim sa (o) comunicam

Astazi am avut o discutie mai lunga cu o buna prietena despre comunicare si despre cum facuta ineficient, aceasta (sau mai degraba lipsa ei) strica relatiile si nu ne permite sa transmitem celuilalt, partenerului nostru de viata, ceea ce simtim, ce ne dorim si ce vrem de la viata si de la el/ea.

Daca ar fi sa iti pui intrebarea ce anume iubesti la sotia/sotul sau la prietena/prietenul tau… ce raspuns ai da?

Am citit undeva ca exista trei posibile raspunsuri:

  1. „Iubesc corpul tau”;
  2. „Iubesc realizarile tale”;
  3. „Te iubesc pe tine (sau, mai bine zis, iubesc sufletul tau)”.

Cu permisiunea voastra, iubitii mei cititori, o sa incerc sa trec peste aceste posibile raspunsuri putin.

1. „Iubesc corpul tau!”

Desi cred ca este adevarat ca prima data vezi fizicul si ce este in afara, inainte sa ai Speranta primaverii in relatia taocazia sa cunosti si ce se afla inauntru, cred ca aceasta afirmatie „Iubesc corpul tau” este una care se potriveste astazi, din pacate, la tot mai multa lume. Chiar daca nu o spui direct asa (desi multi folosesc replici de agatzat formate din aceste cuvinte sau variatiuni ale expresiei), totusi accentuiezi ca persoana respectiva ti-a „iesit in cadru” tocmai datorita trupului si a exteriorului.

Iubesc corpul tau este afirmatie duplicitara care ascunde insa si un revers: atata vreme cat corpul tau ramane asa cum este acum, te iubesc in continuare. Dar ce se va intampla cand sotiei tale ii va fi extirpat un san sau isi va pierde; va avea un accident si i se va amputa o mana sau un picior. Ce se ve alege de iubirea ta atunci? Si invers, silogismul acesta este valabil si la femeie.

2. „Iubesc realizarile tale!”

Cu alte cuvinte iubesc ceea ce ai, ceea ce ai facut, ceea ce se aude despre tine. Daca vei ajunge sa pierzi averea sau pozitia pe care o ai, exista o mare sansa sa nu te mai iubeasca. Daca intr-o buna zi nu mai apari la TV si nu mai vorbeste presa de tine, brusc nu te mai iubeste.

3. „Te iubesc pe tine (sau, mai bine zis, iubesc sufletul tau)”.

Mi-ar place sa stiu ca te situezi aici. Ca ai ajuns sa-l/o iubesti pentru ce este si cum este. Pentru sufletul ei/lui bun si cald. Pentru momentele minunate impreuna. Pentru simfonia ce o auzi in tacerea lui/ei si pentru focul ce-i arde in ochi cand te priveste cu dragoste.

A iubi astfel implica insa a cunoaste. Cunoasterea se naste din comunicare. Cum sa cunosti daca nu ti se spune. Cum sa auzi daca nu ti se comunica. Cum sa intelegi daca nu ti se explica?

A spune „Te iubesc!” fara sa intelegi de ce si cui o spui si ce implicatii si obligatii deriva din aceasta zicere, eRelaxare cu iubirea vietii tale pe malul mariiste ca si cum ai trece peste un pod si de jos din apa un amarat striga dupa ajutor ca se ineaca si tu ii arunci de sus brosura „Cum sa inveti sa innoti in 5 minute”. O prostie.

Comunicarea dintre parteneri are si o latura preventiva. Daca va simtiti reciproc, ajunge ca unul sa schimbe putin tonul vocii sau sa aleaga diferit cuvintele din fraza rostita si deja pentru partener se aprinde un semnal de alarma.

Ti s-a intamplat vreodata sa termini frazele partenerului/partenerei tau/tale? Ai simtit ca parca il/o stii de ani de zile sau de dinainte de a va fi nascut vreunul din voi? Stii ce inseamna sa stai pe intuneric si sa te uiti cum doarme? Sa adori respiratia ei? Sa ii privesti chipul si sa ti se insenineze ziua?

Stiam ca te iubesc inainte de a te fi gasit… spune Celine in clipul de mai jos, pe care te invit sa-l vizionezi. E mai „necunoscut” putin dar versurile spun enorm de mult.

Cred si sunt chiar sigur ca nu se poate spune totul despre acest subiect asa intr-un articol de blog, insa putem incerca sa ne schimbam. Daca esti acum in situatia de a intelege ca felul in care comunici partenerului tau iubirea ce zici ca i-o porti nu e deloc relevant si nu te faci deloc inteles, ia astazi decizia de a te Nu esti singur ca o frunzaschimba.

Cere-ti iertare si incepeti de la zero. Decat o relatie bazata pe o fundatie nesigura dar care arata bine din afara, mai bine una sincera, care recunoaste esecul si doreste schimbarea. Spune astazi „Te rog sa ma ierti!” si start fresh. Comunica in mod corect. Spune ce vrei sa spui. Nu mai „filtra” mesajele tale, in speranta ca cel de langa tine va percepe doar ce vrei tu sa transmiti. Nu esti in parlament sau la o conferinta de presa.

Sunteti numai voi doi si este vorba de un lucru serios: relatia si viitorul vostru impreuna. Cereti-va iertare azi unul de la celalalt si incepeti ca si in prima zi. Invatati sa va descoperiti si sa va re-indragostiti unul de celalalt. Iertati, iubiti, sperati, planuiti impreuna si viata va va aduce asa de multe satisfactii.

Luati exemplu si motivatie de la bunul meu prieten din liceu Bryan, si faceti ce zice el:

A-ti cere iertare nu inseamna ca renunti la nu stiu ce dreptate sau ideologie sau asa ceva. A-ti cere iertare arata ca esti mai tare, arata ca tu cedezi pentru binele cuplului. Arata ca esti interesat ca relatia voastra sa mearga spre bine. Arata ca iubesti… si asta te expune, te dezarmeaza, te lasa descoperit si atacabil? Nu uita ca nu esti pe front, ci ai langa tine o persoana care te iubeste si iti vrea numai binele.

Comunicati bine!

P.S. Era sa uit. E pentru barbati: Cand ai dus iubitei tale flori ultima data? Fa-o azi. She’ll love it. Te asigur.

Du-i flori!

37 comentarii

  1. Totdeauna am iubit (si cred ca voi iubi si de-aci incolo) sufletul. Cu sufletul. Si cred ca de-aci mi se trag toate. A iubi o persoana cu tot ce reprezinta ea (cu suflet, cu trup, cu realizari, cu defecte) este tot ce-si poate dori acea persoana careia ii este adresata acea iubire. Si cind o spui si o arati, ar trebui sa se bucure. Si sa incerce sa-ti intoarca acele dovezi de dragoste. Dar nu se intimpla asa. De cele mai multe ori. Pentru ca persoana careia ii adresezi aceasta forma de iubire, de multe ori, le ia ca si „cuvenite”, nu e cazul sa lupte pentru ele (sau sa mai lupte) si atunci incepe declinul. Cind vezi ca tot oferi, si oferi, si oferi si cu atat te alegi. Cu oferitul… Cel de langa tine culege tot, si tu ramai „flamand”. Pana mori de „foame”. Si mai mult ca sigur ca atunci cind te hotarasti sa tragi linie si sa mergi sa cauti „de mancare” in alta parte, persoana de langa tine (sau care a fost langa tine pana in acel moment) va fi foarte mirata si contrariata, chiar revoltata. Cum adica ? Indraznesti sa te revolti ? Da, pentru ca mi-e „foame” de iubire. Si tu m-ai tinut in „post negru”…

    Poate e cazul ca atunci cind imi mai vine sa spun cele 2 cuvinte, sa-mi musc limba… Poate e mai bine. Acuma-s dispus sa-mi vand sufletul contra motocicleta (chopper 🙂 )… Ce sa mai fac cu el, e tot peticit de-atitea pansamente si plasturi… Apropo, operatii estetice la suflet se fac ?

  2. @Hacker: e si asta un risc intr-adevar. Nimeni nu zice ca relatiile sunt contracte. E greu sa bati in cuie inima si sa-i spui „astea-ti sunt limitele contractuale”. Ce tine de noi insa e sa dam si sa iubim neconditionat si altruist.

    Ramane ca destinatarul acestei iubiri sa aprecieze sau nu si atunci iti poti lua deciziile aferente. Asta e valabil atunci cand nu esti DEJA indragostit.

    Daca ai ajuns la indragosteala si inca nu simti „feedback” atunci se cam schimba regulile problemei si nu cred ca am un raspuns/retzeta la asa ceva 🙁 din pacate.

  3. Ca admin, ar trebui sa ai si un departament de suport… Daca tot pui asa subiecte pe tapet, sa ai si suport-ul… Altfel, schimb forumul 🙂 sau lista de discutii… cum adica nu ai raspuns ? OOOOOPC-uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuul !!!!!!

  4. O sa fac „contract” cu doctorul Andrei de la 9595 🙂

  5. adspedia ce sa zic ….. frumos… si adevar mult in el

  6. Subscriu si eu la parerea dd… Ca am uitat sa spun asta in primul post…

  7. @Hacker: imi place chestia cu ” postul negru”…. trebuie sa recunosc ca noi, femeile, uneori/ sau poate deseori facem asta in ce priveste „unele” momente din relatia de cuplu… dar e trist ca se ajunge ca momentele speciale de iubire sa fie luate ca si „cuvenite”. Mi-ai tras un semnal de alarma, va trebui sa imi revizuiesc unele atitudini fata de sotul meu. E bine din cand in cand sa citesti/asculti parerea cuiva din afara…… Gratie Hacker si thank you adspedia pentru articol. Amandoi m=ati pus pe ganduri….

  8. Nu pot sa zic „cu placere”, dar ma bucur pt voi daca ai reusit sa-ti vezi unele „greseli” si asta te ajuta sa le corectezi. Nu-l „infometa”…. te rog eu, doare al naibii de tare.

  9. Promit sa nu o fac… am exagerat cu postul negru dar uneori din punctul lui de vedere asa pare..

  10. Citind articolul insa mi=am adus aminte de cateva momente de la inceputul relatiei noastre cand ii faceam mici suprize de genul: cand nu era atent ii strecuram in portomenu o hartie colorata cu un gand, su cu ce inseamna el pentru mine, sau ceva ce facuse pentru mine si cat de mult apreciam asta…. si dimineata cand mergea la servici se oprea de obicei la magazin sa-si cumpere ceva cand trebuia sa plateasca gasea biletelul si stiu ca era o incantare, o bucurie pentru el, ca o ” o gura proaspata de aer curat pentru ziua ce il astepta”…. dar in timp am renuntat sa mai fac asta……. astazi insa am decis sa imi reinsusesc acest obicei….. sa dea Domnul sa ma tin de el si de multe altele benefice relatiei noastre si relatiei cu cei din jur..

  11. Exact la genul asta de „nimicuri” (sau gesturi marunte) ma gandeam si eu cind le-am mentionat in subiectul de dinaintea acestuia. Sint exact ce spui: o gura de aer proaspat. Eu le spun altfel: hrana pentru inima si suflet. Iti tin efectiv si de cald si de foame. Sa te tii de obiceiul asta, este foarte tandru, dragastos, erotic uneori… Si e tot ce are nevoie un barbat din partea femeii pe care o iubeste. Iti doresc sa te bucuri din plin de efectele acestor gesturi.

  12. La Vodafone e o reclama care mie imi merge la suflet ori de cite ori o aud si exprima un adevar crud, pe care multa lume il uita: „Orice lucru pe care nu-l spui, se pierde. Nu e pacat ?”.

    Ba da, e mare pacat. Eu spun de fiecare data cind imi vine cite un lucru: esti frumoasa (chiar daca ea se vede altfel in oglinda), mi-e dor de atingerea ta, mi-e dor de tine (in toate felurile), mi-e dor de ochii tai, etc… Si numai pentru simplul motiv ca ne poate cadea oricind un ghiveci in cap si nu mai apucam sa spunem lucrurile acelea.

    Uneori, aceste lucruri le spune indragostitul din mine. Alteori, le spune masculul din mine (evident, e pe alt ton, privirea e alta si subiectul e putin altul 🙂 ), dar le spun de cite ori imi vine.

    De cele mai multe ori primesc raspunsuri aiurea (gen „Esti atit de frumoasa ! – Da, sigur, ca eu nu ma vad in oglinda…”). Sau „Iarasi ma doresti ???”… Eu insist… Nu-mi pica bine acele raspunsuri, uneori chiar ma intreb de ce le mai spun… Simplu. Pentru ca se pierd.

    Fetelor, un simplu „Multumesc” sau „Barbatusul meu drag” sint mai mult dcit de-ajuns ca si raspunsuri… Si un zimbet pe fata si in ochi si l-ati facut cel mai fericit barbat din lume.

    Nu aveti timp sa-i raspundeti la un SMS mai dragastos ? Sau chiar mai erotic ? Macar un „Pusi” trimteti ca raspuns. Il va aprecia la fel de mult ca si un raspuns elaborat si punctual. Genul asta de lucruri marunte care ne fac viata mai usoara si ne ajuta sa ne strecuram printre muntii de stres sint cele mai apreciate lucruri din viata unui cuplu. Dar asta se uita… Si e pacat. Pentru ca se pierd… Nespuse atunci cind le simtim, se duc duse de vant…

    Mie unul imi pare rau de tot timpul in care am fost suparat pe cea de langa mine. Pentru ca e timp pierdut. Si s-a dus, nu-l mai aduce nimic inapoi. Pentru astfel de pierderi sa ne para rau…

    M-a lovit si pe mine … nu stiu ce… caderea libera inspre fundul butoiului cu melancolie si ganduri mai negre sau mai putin negre…

  13. e bine ca din cand in cand mai si gandim

  14. cum comunici iubirea cand unu’ n-o intelege?lamuriti-ma!

  15. cu pumnu’ 🙂

  16. inspirat:))comentariu

  17. @johanna: acel „unu” nu intelege iubirea in sine ca si concept sau sentiment sau nu TE intelege in ce ii transmiti ca fiind iubire?

    @descult: oboseala ta arata ca macar te straduiesti, chiar daca de unul singur. Ea nu reactioneaza deloc? Uneori femeile sunt mai incapatanate (nu ca barbatii nu ar fi).

    La faza cu amintirile insa cred ca nu ar mai trebui sa le forezi, deoarece dor se pare si nu te ajuta ACUM. Azi e momentul sa iti faci din partenera/sotia ta o tinta a placerii si dragostei tale.

    @toti: tine de noi ca oameni, parteneri in cuplurile noastre, soti si sotii, sa facem din caminele noastre nu numai cantine seara la cina, nu numai hotel sa se doarma, ci adevarata oaze de fericire si bucurii, de impliniri si satisfactii. Asa de mult avem de castigat daca o sa traim asa.

  18. @descult: „vorbarie goala”? de ce asa dur cu mine? Incercam sa ajut,. 🙁 sorry ca te-am suparat.

  19. Raspunsul de la 1:33 pm era pt „adspedia”, nu pt „johana”.
    Sorry…

  20. am editat eu, e ok, nobody’s perfect except someone I know 😉

  21. hm… apreciez tare mult deschiderea cu care vorbiti voi baietii de pe blog… ma ajuta tare mult sa imi dau seama de unele lucruri, si mai ales despre cum gandeste un barbat…. inca o data gratie ca ne impartasiti gandurile voastre…..

  22. @dd: nu stiu daca „cu placere” e un raspuns ok dar stiu ca sunt multi care pe un astfel de suport ca si acest blog se exprima mai usor si sub un ID oarecare isi pot povesti experientele din care noi toti sa invatam ce greseli sa NU repetam.

  23. de ce tot timpul trebuie sa ne gasim compatibilitate in oposul personalitatii noastre?niciodata n-am inteles de ce foamea asta de diversitate,daca vezi ca nu ti-e compatibil de la inceput de ce te mai caiesti dupa?

  24. jane: nu cred ca „vezi ca nu ti-e compatibil de la inceput „.. sau daca vezi ceva, speri ca il/o vei schimba pe parcurs.

    Uneori aceste schimbari chiar au loc, alteori nu.

  25. Iubesc un barbat care se afla la munca in SUA de 2 ani si nu se stie cand se va intoarce in Romania. Sunt casatorita si am 2 copii. Dar AZI as pleca din tara ca sa-l mai vad o data…Iubirea e reciproca. dar responsabilitatile de sotie si mama sunt ale mele.
    Sunt trista pt ca nu vad nicio cale de iesire din acest DOR. Si …totusi … mai SPER!!!

  26. @nirvana: acest barbat este sotul tau asa-i? Cum a plecat in USA? Tu nu poti sa mergi acolo cu copiii?

  27. Nu…, nu este sotul meu…

  28. Oh, destul de aiurea atunci. Cum s-a intamplat? Ne poti povesti pe scurt?

  29. Scuze pt intarziere.
    Sunt casatorita de 16 ani, dar, din cauza afacerilor sotului meu, pot spune ca am trait efectiv impreuna cam un sfert din aceasta perioada. Atunci cand suntem o familie, totul e ok, dar lipsa unei implicari permanente in viata de cuplu si in cea de parinte se resimte. Sotul spune ca face totul pentru ca noi sa traim decent, dar, practic, eu duc toate grijile de zi cu zi ale casei, plus profesia mea.
    Acum 2 ani, era tot luna mai, cel mai frumos mai din viata mea, am avut revelatia Acelei Iubiri de care pomeneati cu totii mai sus…Ne cunosteam de cativa ani, am avut o relatie strict profesionala, dar, de cate ori ni se interesectau privirile sau vorbele, simteam CEVA, parca un „deja-vu”. Am alungat acele ganduri si presimtiri, apoi nu ne-am mai vazut … alti cativa ani. Pana in mai, 2006. Am trait 3 luni de vis, nu ne puteam vedea zilnic, dar vorbeam la telefon sau online si astfel am scos la iveala tot ce gandisem, simtisem de cand ne-am cunoscut. Nu ne-am inchipuit insa ca TOTUL se va potrivi intre NOI, mai putin viata reala in care eu eram sotia altuia…
    In 19 iulie 2008 i-au sosit biletele de avion spre SUA si in cateva zile a plecat la munca. Nu pot povesti deznadejdea si disperarea, tristetea aceea, e prea greu pt sufletul meu sa le retraiesc.
    De atunci vorbim mereu, cautam solutii pt a fi impreuna, dar …., CUM???? Sunt atatea la mijloc, atitia oameni care depin de noi, de mine…Cum as putea proceda astfel incat sa nu ranesc pe nimeni, dar sa traim si noi ?? Nu vrem sa ne cladim fericirea pe nefericirea altora, n-ar fi drept. Si atunci … DOR, NEPUTINTA si TRISTETE sunt cuvintele ce ne caracterizeaza existenta…

  30. e o poveste trista,povestea nirvanei, dar este o poveste adevarata pentru ca este asemanatoare cu povestea mea,o poveste adevarata
    sunt casatorita de 17 ani,dar in acesti ani nu am simtit ca sunt cu adevarat sotie ,ci mai mult o partenera de viata ,nu am primit acele vorbe de care spui tu,Hacker,mi-e dor de tine,mi-e dor de atingerea ta,mi-e dor de ochii tai
    m-am retras in mine si am cautat sa uit ca nu sunt apreciata ca femeie facind tot felul de activitati pentru a nu avea timp liber si dedicandu-ma trup si suflet copilului care a venit mult mai tarziu
    acum o jumatate de an am inceput sa corespondez cu un barbat ,roman ,stabilit in usa,divortat
    pentru mine au fost cele mai frumoase momente,pentru ca nu credeam ca te poti indragosti la o asemenea varsta,cea de 40 de ani,de un barbat pe care l-ai vazut decat pe ecranul compiuterului,si intre noi exista si acum o frumoasa poveste de dragoste
    ce este mai grav ,este faptul ca aceasta va ramane o poveste pentru ca nu gasesc solutia de a fi impreuna fara a face copilul sa sufere
    speram ca se va intampla ceva in viata noastra care va face ca destinele noastre sa fie impreuna,dar cand la mijloc este un copil minor noi mamele preferam sa ne sacrificam
    si ma intreb,oare voi fi vreodata fericita,oare dragostea va invinge si in cazul meu?

  31. hmmmm.interesante povestioare.ce ma surprinde ,este coincidenta ca incepem sa ne adunam acei cu relatii pe net USA-ROM…..ei bine la fel am patit si eu …am cunoscut o fata romanca din USA si am trait timp de 6 luni cea mai frumoasa poveste de dragoste din viata mea.Pe bune,pot spune ca am simtit fericirea pana in cele mai ascunse locuri din sufletul meu.Ei bine,ca sa nu facem off-topic,s-a dovedit ca defapt eu eram singurul care isi COMUNICA IUBIREA. bineinteles ca s-a rupt totul pana la urma datorita unor terte motive…

    CONCLUZIE:Pentru unii este foarte greu sa vada ca partenerii de viata incearca sau NU sa-si COMUNICE IUBIREA .e grav
    multumesc;)

  32. Hacker … foarte adevarat….iti multumesc frumos…esti un om deosebit si simt ca traiesti tot ce scrii…

  33. Nu cred ca-s deosebit. Dar incerc sa traiesc ceea ce simt… Nu stiu cit imi iese si cit nu, dar ma stradui. Mai gresesc si eu…

  34. omul pe care il iubesc cel mai mult in viata asta pare sa ma indeparteze mereu. da am gresit, mi-am cerut iertare, l-am ascultat mereu cu toata puterea mea de intelegere si stiu ca el este alesul inimii mele, si stiu ca numai impreuna putem fi in acel glob de cristal. ma iubeste , mi-o arata mereu! greseli marunte care pt el conteaza cel mai mult. e un om foarte dificil in sinea lui, si foarte corect si iubitor, si unic prin felul lui de a fi si de gandi. e bun, are cele mai bune intentii, imi brea numai binele, dar ma simt pe marginea prapastiei, parca ar vrea sa dispar, parca atat de mult il fac sa sufere, cand alta inaintea mea a facut-o mult mai urat, si au fost trei ani totusi, si parca imi refuza aceasta sansa de a-l cunoaste, de a-l face fericit, de a afla si intelege in totalitate cum e si ce vrea. e omul langa care ma vad toata viata, simt ca pic iar la pamant si el nu e acum langa mine…..si nici nu mai are rabdare! e corect sa stii ca cu altcineva a avut-o? si nu a fost cu nimic mai buna decat mine? de ce cand prea bine, vrei mai mult si atunci nu iti e bine nimic?

  35. frumoase povestioarele voastre…si interesante in acelasi timp…nu stiu si nu o sa inteleg niciodata de ce noi femeile trebuie sa ne complacem in a trai alaturi de persoana pe care candva o gaseam perfecta ,daca acea persoana nu stie sa ne aprecieze la adevarata noastra valoare..ba mai mult ne considera inferioare si ne trateaza ca atare…doar pentru a ne feri copiii de o eventuala suferinta? nu vreau sa fiu judecata gresit ,gen „mama denaturata” dar viata e prea scurta ca sa ne permitem sa o traim in suferinta…..te sacrifici pentru copii si accepti sa fii tratata cu indiferenta , uiti ca esti femeie…uiti cum e sa te simti iubita ,totul de dragul copiilor ..stiu ce veti spune unele ” copiii merita orice sacrificiu” si nu va contrazic dar atunci cand ei isi vor cladi propriul drum vei realiza cat de singura esti..si ai fost de fapt toata viata..pt ca nu ai avut curajul sa pui punct…asa ca…luati initiativa..invatati sa spuneti „nu” …”gata”..merit ceva mai bun…pt ca multe dintre noi suntem mame si atat…uitam sa mai fim femei…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.