Iubire din furtuna?

E totul frumos. E la inceput. Fara pretentii, fara asteptari majore. Fiecare viseaza propriul vis de „cum va fi”. Nu sunt nori pe cerul vietii lor. Uneori, cand o adiere usoara dinspre apus aduce cu ea miros de ploaie, se uita unul la celalalt si se intreaba negrait daca vine furtuna sau e numai vantul care se bucura cu ei, de fericirea lor, de clipele ce si le daruiesc.

Pentru ca se iubesc, nu conteaza unde se afla, cine e in jur, la ce ora se inchide restaurantul sau cate persoane pot sta pe podetul pe care ei isi daruiesc inimile unul altuia, fara ca acesta sa se prabuseasca. Nu exista nimic clar sau fix. Orice promisiune se rezuma la „o sa fac tot posibilul …”

Pe parcurs, daca iubirea e adevarata si reciproca (si exprimata „nefiltrata” de interese trecatoare), relatia prinde avant si forma. Se dezvolta. Creste armonios si consuma mai multe alimente in procesul de crestere. Surprinzator, consuma si din greutati, probleme, tristete si infrangeri. Orice furtuna se abate asupra celor doi, nu face decat sa ii apropie si mai mult, sa le zideasca sufletele si sa le structureze sentimentele.

Nu exista uragan sa darame dragostea lor, mai ales cat timp ei lupta de aceeasi parte a baricadei vietii. Oricate dezlantuiri rele ar veni sa formeze aliante impotriva lor, nu vor reusi decat si mai mult sa-i apropie unul de celalalt.

Unde intervine insa prima ruptura? In ce moment ceva nu mai merge? Nu stiu sa spun exact, insa pot identifica cel putin un mare vinovat: tacerea.

„Poate nu a vrut, nu si-o fi dat seama ca ma raneste atitudinea asta; sigur este stresat la serviciu de aia a izbugnit asa acasa; nu zic acum nimic, poate e o exceptie”. Fiecare din cei doi isi amageste constiinta cu astfel de ganduri. Alege fiecare sa isi stearga marele semn de exclamare ce ii umple creierul, sperand ca nu e nimic, sperand ca daca nu va mentiona nimic, situatia va trece de la sine.

Si asa una, doua, trei incidente… deja devine greu sa mai zici ceva, cand ai tacut atata vreme. Cel jignit incepe sa se simta nefericit. Celalalt poate ca stie sau nu stie, simte sau nu ca ceva se intampla. Daca ce au avut inainte era real si intim, partenerul ar trebui sa simta imediat pericolul si sa se corecteze. Sa ceara stop si o „sedinta” de criza, in care sa se spuna lucrurile, sa se verbalizeze, sa se auda in urechile amandurora.

DIn furtuni se construieste iubirea? Da, uneori da.  Acolo, in mijlocul greutatilor se filtreaza epitetele si complimentele si ramane adevarul, sentimentul curat, exprimat direct, uneori fara vorbe.

De multe ori, de putine? Nu stiu. Stiu insa ca dragostea adevarata nu moare niciodata. Daca iubesti.

Artist: Kate Rusby | Versurile aici.

Cum ai ajuns aici:

• https://www valentinvesa ro/2009/04/iubire-din-furtuna/

Articol din categoria: De suflet