Ce faci cand nu poti schimba imperfectiunile?

Citeam astazi un articol pe blogul Lisei, pe care sotia mea il citeste des, si am fost marcat de felul smerit si simplu, desi deloc simplist, in care a stiut sa treaca peste diformitatea baietelului ei. David are doar sapte degete, un defect cu care s-a nascut. Oricat de mult ar incerca ea ca mama, orice ar face, nu va putea niciodata sa ii creeze, miraculos, inca doua. Singura solutie posibila a fost acceptarea si mersul inainte.

Imi amintesc de momentele in care Hannah noastra era intr-o situatie asemanatoare, inainte de operatie. Imi amintesc de noptile nedormite, de stresul gasirii unei solutii, cautarea dupa un miracol. De framantarile, pe undeva normale, pe care orice mama si tata le-ar fi trait.

Si totusi, ce faci cand nu poti schimba imperfectiunile din viata ta? Ce faci cand constientizezi ca sunt piedici peste care nu poti trece? Ce faci cand nu totul decurge conform planurilor sau viselor tale?

Ai doua cai, doar doua:

• accepti si iti traiesti viata privind la ce ai, nu la ce iti lipseste
• sau traiesti neimplinit, stresat si cu vesnice nemultumiri si plangeri, ajungand sa fii ocolit de catre toti cei din jurul tau.

Desigur ca nu orice se poate teoretiza. Sunt constient ca in diferite etape ale vietii, la varste si experiente de viata diferite, oamenii simt si se manifesta diferit. Povestea vietii mele nu este aceeasi cu a ta, care citesti aceste cuvinte.

Insa cred ca daca invatam sa privim cu atentie la ce avem deja, la sanatatea care o avem, la copiii pe care ii crestem in casele noastre, la lucrurile mai scumpe sau mai ieftine pe care le-am dobandit de-a lungul timpului, vom putea sa lasam undeva in umbra (si apoi sa le uitam) imperfectiunile si neajunsurile noastre.

Tu ce vezi acum in viata ta ca este imperfect si ai vrea sa rezolvi asta? De ce anume ai vrea sa scapi si sa ai siguranta ca e o problema rezolvata definitiv?

Articol din categoria: De suflet