Acum cateva minute m-am dus la copii in camera si, ca de obicei, pentru ca erau descoperiti, i-am invelit, i-am pupat si am stat putin sa ii miros. Imi place sa fac asta, sa ma imbib cu mireasma lor de copii, proaspat duşuliţi si dormind in tihna, stiind ca nimeni si nimic nu le poate face rau câtă vreme sunt protejati de parintii lor.
Hannah s-a trezit si cu ochii inca inchisi mi-a cerut sa îi aduc, citez „Apa minerala intr-un pahar din ala roz plin, dar lasa o unghie aproape de sus fara sa fie plin, si amesteca asa sa nu faca explozie bilutele de apa„.
I-am adus „comanda”, a baut apa in vreo 3-4 ture, cu pauze de respirat, în tot timpul ăsta nedeschizandu-si ochii si apoi mi-a intins paharul si a zis „Te iubesc tata!” si s-a pus pe burta si lemn…
Am invelit-o la loc si in timp ce faceam asta mi-am amintit de un fragment dintr-o scrisoare pe care Oana mi-a livrat-o personal la birou, anul trecut de Valentine’s Day. Incerc sa citez din memorie: „… si te iubesc pentru felul in care te surprind uneori noaptea la copii in camera, invelindu-i…”
In momentul ala m-am simtit IUBIT!
Va doresc o duminica superba alaturi de cei pe care ii iubiti si care va iubesc.
Articol din categoria: De suflet
0 comentarii