S-a gasit leac contra ADHD

Colorful Chalk at Chalkboard ca. 2001

Da, exact, s-a gasit leac contra ADHD

Si e simplu: „boala” fiind o inventie nenorocita, o masinarie de produs bani, nu necesita nici in tratament medicamentos, dar problema nu s-a rezolvat.

Inca de la inceput vreau sa fie clar ca nu ma consider ca avand destule cunostinte medicale pentru a diagnostica nici macar un guturai, dar dupa cativa ani de „avut copii” si trecut cu ei, pe rand, prin faze diferite de hiper sau hipo-activitate, pot sa-mi dau cu parerea despre asta. Fiind la mine pe blogul propriu si personal, sigur ca voi zice ce cred si ce simt, urmand ca domniile voastre sa comentati dupa cum va lasa inima si/sau experienta cu proprii prunci.

Da, este adevarat ca exista copii care au o gramada de probleme de atentie, concentrare, sunt hiperactivi si asa mai departe. Dar ceea ce trebuie sa intelegem este ca asta nu e o boala, sunt doar manifestari. Perioade. Momente.

Tin minte ca am auzit discutia dintre doua mamici odata in curtea unei scoli. „Tu ce ii dai pentru ADHD?” | ” Pai nu are asa ceva, ca e doar neastamparat. Trebuie sa petrecem mai mult timp cu el.” | „Ba iti spun eu ca si al tau are ADHD, uite, da-i 2 din astea seara si 2 din celelalte dimineata” si ii intindea 2 flacoane colorate zicand asta.

Cautati pe YouTube „ADHD doesn’t exist” si veti vedea ca cele cateva amarate de rezultate au unele sute, altele maxim 2-3 mii de vizualizari, pe cand combinatii de cautari de genul „ADHD Symptoms” sau „How to treat ADHD” o sa va duca la video-uri cu mii sau zeci de mii de vizualizari. Doar asta si e destul ca sa va faceti o imagine.

Recent, un cercetator american, Dr. Richard Saul, a publicat o carte in care, in sfarsit, cineva a avut curaj sa spuna ca de fapt ADHD nu exista. Cititi-o, merita. Ce spune de fapt omul?

Varianta scurta (interventie FOX TV):

Interviu pe larg cu acelasi Dr. Richard Saul:

Cum am spus, nu sunt medic, dar pentru faptul ca eu si sotia mea nu ne-am ocupa de copiii nostri nu e de vina o boala inventata, ci noi. Daca pruncii nostri au dificultati de concentrare e pentru ca ii lasam la televizor cu orele si creierele lor devin niste paste fluide, incapabile de a analiza si procesa informatia. Daca nu pot sa aiba rabdare sa iasa pe usa in rand ci se reped primii, nu e pentru ca au ADHD ci nu au educatia care trebuia sa le-o dai tu.

E foarte usor sa iti scuzi iresponsabilitatea ca producator de prunci prin a trage o „are ADHD” in loc sa te ocupi de ei. Si pe-al nostru cel mare se scremea o „psiholoaga” sa mi-l diagnosticheze cu ADHD, iar cei care ne stiti, realizati, sper, ca nici pe departe sa fie asa ceva. Era insa o perioada in care eram si eu mult mai ocupat si fara timp pentru el. Cum am rezolvat asta si am inceput sa n epetrecem timp impreuna, sa discutam mai mult, sa ne jucam, sa povestim, lucrurile s-au rezolvat.

Ce vreau sa va spun aici e simplu: hai sa fim parinti si sa nu imbratisam orice comerciant de pirule care ne vrea odrasla drogata, ca sa devenim apoi dependenti de un tratament si un „furnizor”. Ganditi, deschideti ochii bine, cautati pe Google sau oriunde vreti voi online, faceti-va bine temele inainte de  amerge la un „specialist” si cercetati tot ce gasiti disponibil despre oricare astfel medic, pentru ca voi aveti doar acel copil sau acei copii, e cand ei gasesc „clienti” zilnic fara probleme.

De ieri, copiii nostri au inceput scoala.

Va indemn sa fiti mai atenti la ei, cu ei, intre ei. La ce vorbim, la ce teme au, la ce simt.

Sa-i ascultam cand ne povestesc ce au trait la scoala, sa fim cu bagare de seama la sentimentele care ni le descriu, poate stangace, fara cuvintele pompoase care le-am astepta. Sa fim cu bagare de seama la posibilele alarme care ni le transmit.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.