ValentinVesa.ro - hagi Archives | ValentinVesa.ro

Generale Scris de Val 17 iulie 2009 Adaugă comentariu

Romania – the land of tot ce vrei tu, numai vino!

No comment: Si la misto:

.My favorite outdoor activity is the short walk b

.My favorite outdoor activity is the short walk back inside. 😅🍂🍁But trying to always have a camera or phone with me.😎#hbouthere #modernoutdoorsman #ig_color #neverstopexploring #sonya7 #earthpix #instagram #sonyalpha #hypebeast #livefolk #ucitylimitless #heatercentral #nikon #huffpostgram #ig_masterpiece #special_shots #artofvisuals #folkgood #igmasters #natgeocreative #mobilemag #streetdreamsmag #discoverglobe #liveauthentic #royalsnappingartists #freedomthinkers #justgoshoot #naturesecrets #trappingtones

.Find beauty in nature, close to home or (when tr

.Find beauty in nature, close to home or (when traveling will be safe again) far away in the world.Any season is a good season for nature photography, but there’s something about fall...🍂🍁😍This is the first time I got to test the new @sigmaphoto lens out in the open. Granted, I wish I would have gotten a step back before framing this, so the entire foliage of the tree had been in view. But “we learn until we die” my grandma used to say... so I’ll do better next time.Swipe left for camera setup.

.Privind apusul, în doi. Tare mult mi-a plăcut de ei. Au sosit cu mașina. Au parcat și au coborât cu două scaune pliante, două pături și un termos (ceai, cafea?). Și-au așezat scaunele pe iarbă și s-au pus la povești, în timp ce priveau peste Cluj, la soarele ce se pregătea de apus.#OameniDeLângăNoi Looking at the sunset, together.I really liked them. They arrived by car. They parked and went down with two folding chairs, two blankets and a thermos (tea, coffee?).They placed their chairs on the grass and began to tell stories, while looking over Cluj, at the sun preparing to set.

.Just when I thought we’re going to see better

.Just when I thought we’re going to see better times and a healthier life, here we go again, hitting the ground.But we need to keep our hope alive and I want to make sure by the time they uncover the entire Big Ben next year, that I’ll be able to go up into the @londoneye again and photograph it from above.😎

.Auzeam șoapte. Sute, mii de șoapte, printre

.Auzeam șoapte. Sute, mii de șoapte, printre tot atâtea cruci și morminte luminate în noapte.- Așa, acum pune-o jos pe pământ- Nu se stinge?- Nu, pune-i capacul, să nu o sufle vântul...- Ce frumos ne mai cânta..- Ții minte cum ne cerea sâmburi de nuci când pleca din Cluj?...- Of, of, ce șah mai jucam cu el...- Hai, mamă, că nici tu nu erai mai prejos- Taică-tău era maestru....- Mi-ar fi plăcut să te fi cunoscut- Crezi că i-ar fi plăcut de mine?- Sunt sigură, ai fi fost ginerele ei preferat......- Tot cu fularul ăla verde umbla, de la revoluție- Da, ce-i mai plăcea!...- Mami, cât stăm aici?- Mai stăm un pic, mai povestim de bunica- Pe Marius l-ai sunat?- Ajunge imediat, a vrut sa ia el florile......Treceam printre cruci, cu pași rari și încercând să nu le stric momentele intime, dar cu o curiozitate efervescentă.Indiferent că erau acolo doar atunci sau aveau deja un obicei, mi se părea că fiecare frântură de conversație prinsă în zbor, era ca o bucată dintr-un puzzle. Ca o porție de râs sau plâns din viața cuiva. Unui om la mormântul căruia cei dragi au venit, de Luminație, să-și amintească despre cum era pe când se afla în viață, cineva drag lor.Poate cea mai puternică emoție umană, amintirea asta.Să simți un miros sau gust și să-ți amintești, instantaneu, de minute sau ore în șir de conversații și timp de calitate, petrecut cu cineva drag. Cineva pentru care aprinzi o lumină și povestești, cu cei rămași, despre cum era.Cum vorbea. Cum mirosea. Ce fel de vorbire avea. Dacă venea la timp la întâlniri sau dacă își turna apă în cană doar de jumătate, din ceva motiv ascuns, ce a rămas mister și pentru cei care astă seară erau adunați în jurul mormântului.Dacă treci printre cruci și asculți, auzi despre viață, deși pășești printr-un loc al morții. Auzi despre ce au făcut, au zis, au trăit, au vizitat, au mâncat, iubit, urât și cu cine au votat cei morți. Cei iubiți. Cei la a căror cruci încă mai vin cei dragi.

.La doi pași de #Cluj și, totuși, atât de să

.La doi pași de #Cluj și, totuși, atât de sălbatic.🍁🍂🌲🌳

.Fall dusty vibes everywhere.🍂

.Fall dusty vibes everywhere.🍂

.Deși apa este viață, uneori și lipsa ei adu

.Deși apa este viață, uneori și lipsa ei aduce viață într-un peisaj mort.